Campion nu te naști, ci devii

Interviu cu Cristina Ştefan, campioană mondială la patinaj artistic pe role și campioană națională la patinaj pe gheață, elevă în clasa a VII-a B a Liceului Teoretic „Jean Monnet

New Picture (8)

Cristina, felicitări pentru tot parcursul din ultima vreme, ești de cinci ori campioană mondială la patinaj pe role și de două ori campioană națională la patinaj pe gheață, la doar 13 ani. Care este rețeta succesului?

Pentru a obține aceste rezultate, am avut nevoie de multa muncă, implicare și susținere din partea familiei, a clubulului sportiv din care fac parte, a antrenoarei  și a echipei.

De la câți ani practici acest sport și de unde a apărut interesul pentru patinaj?

Practic patinajul de la vârsta de 4 ani, adică de nouă ani, perioadă în  care am avut parte de momente frumoase, multă muncă și rezultate pe măsură.

Am patinat pentru prima dată în parcul Herăstrău, cu prima mea pereche de role. Acolo am vazut-o pe doamna care ma antrenează acum lucrând cu câteva fete. Mi-a plăcut foarte mult ce am văzut, așa că l-am rugat pe tata sa vorbească cu dumneaei. Câteva zile mai tarziu, am început antrenamentele și am învățat elementele de bază. Din momentul acela, am simțit legătura pe care o am cu acest sport.

Cine a contribuit la formarea personalității tale ca sportivă?

Pot spune că antrenoarea mea, Luminița Ancuta, mi-a influențat foarte mult evoluția și m-a îndrumat spre obținerea celor mai bune rezultate.

De asemenea, exemplul altor patinatori  m-a motivat să-mi ating țelurile. Câțiva dintre idolii mei sunt Carolina Kostner, Adelina Sotnikova și Javier Fernandez.

Cum te-a schimbat patinajul?

Patinajul a avut o mare influență asupra dezvoltării mele fizice și intelectuale, m-a învățat ce însemnă disciplina, munca asiduă pentru obținerea performanței. De asemenea, am învățat să fiu competitivă, să am încredere în mine și să știu ce îmi doresc.

Ce greutăți întâmpini în acest sport? Câte antrenamente faci?

Cea mai mare dificultate pe care o întâmpin în practicarea patinajului artistic pe gheață este lipsa patinoarelor din capitală. Singurul patinoar pe care mă pot antrena se află în Otopeni, la o distanța considerabilă față de București.

Am zilnic 1-2 antrenamente acolo, la ore foarte matinale, această activitate ocupându-mi prima parte a zilei. Pentru a ajunge la timp la patinoar, trebuie să mă trezesc în fiecare zi la ora 5. În vacanțe, ne antrenam 5-6 ore, cu pauze de 20 minute între cele trei antrenamente.

O altă problemă sunt dificultățile financiare, patinajul fiind un sport foarte costisitor. Pregătirea, deplasările la competiții și echipamentul necesită o susținere financiară considerabilă.

Mi-as dori să am mai mult timp să merg la sală, pregatirea fizică fiind foarte importantă pentru practicarea acestui sport.

 La ce ai renunțat pentru sport?

Patinajul a fost o prioritate pentru mine încă din copilărie, preferând să mă antrenez la sală sau la patinoar decât să mă joc cu ceilalți copii de vârsta mea.

Deși acest sport este marea mea pasiune, uneori îmi doresc să am mai mult timp pentru a citi sau pentru a mă uita la serialele preferate.

Cum reusești să faci performanță și la școală, unde obții mereu calificative excelente?

Deși fac performanțe considerabile în domeniul sportului, nu am neglijat niciodată școala. Am câteva materii preferate, la care am rezultate foarte bune la concursuri și la care lucrez suplimentar cu plăcere. Acestea sunt biologia, chimia, matematica, limbile străine (franceza și engleza) și limba română.

Din păcate, este greu să mă antrenez în timpul școlii pentru că trebuie să îmi fac temele și să învăț pentru ziua următoare, ceea ce presupune că trebuie să stau până seara târziu.

 Ce sfat ai dori să le oferi tinerilor care practică sportul în țara noastră?

Sportul este benefic pentru sănătatea noastră fizică și mentală, motiv pentru care le recomand tinerilor să practice sportul cât mai des, pentru o dezvoltare echilibrată și armonioasă.

Reporter, Ana Bunea

 

 

 

No comments yet

Comments are closed